CUPRINS
Prefaţă
CAPITOLUL I – RESPONSABILITATILE OFITERULUI DE CART
1.1. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă
1.1.1. Locul şi rolul ofiţerului de cart pe puntea de comandă
1.1.2. Standarde de minimă competenţă
1.1.2.1. Standarde de minimă competenţă pe care trebuie să le îndeplinească ofiţerii cu responsabilitatea cartului pe puntea de comandă pe nave cu tonaj brut de şi peste 500t (nivel operaţional)
1.1.2.2. Standarde de minimă competenţă pe care trebuie să le îndeplinească ofiţerii cu responsabilitatea cartului pe puntea de comandă şi comandanţii navelor cu tonaj brut de şi peste 500t angajate în voiaje de cabotaj (nivel operaţional)
1.1.2.3. Standarde de minimă competenţă (nivel managerial) pe care trebuie să le îndeplinească comandanţii şi căpitanii secunzi, ofiţerii maritimi I pe nave cu tonaj brut de şi peste 500t.
1.1.3. Aspecte generale privind îndeplinirea atribuţiunilor de către ofiţerul de cart pe puntea de comandă
1.1.4. Ieşirea din port
1.1.5. Predarea/luarea în primire a serviciului de ofiţer de cart pe puntea de comandă
1.1.6. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă pe timpul marşului navei
1.1.7. Ofiţerul de cart pe puntea de comandă pe timpul staţionării navei la ancoră
1.1.8. Chemarea comandantului pe puntea de comandă
1.2. Ofiţerul mecanic de cart
1.2.1 Locul şi rolul ofiţerului de cart cu responsabilitatea cartului la maşini
1.2.2. Standarde de competenţă
1.2.2.1. Standarde de minimă competenţă (nivel operaţional) pe care trebuie să le îndeplinească ofiţerii cu responsabilitatea cartului la maşini deservit de personal sau pentru ofiţerii electromecanici cu sarcini speciale într-un compartiment maşini periodic nesupravegheat direct
1.2.2.2. Standarde de minimă competenţă (nivel managerial) pe care trebuie să le îndeplinească şefii mecanici ofiţerii mecanici secunzi/ofiţerii maritimi I pe navele a căror motor principal dezvoltă o putere de propulsie de şi peste 3.000Kw
1.2.3. Aspecte generale privind executarea serviciului de cart de către ofiţerul cu responsabilitatea cartului la maşini
1.2.4. Predarea/luarea în primire a serviciului de ofiţer mecanic de cart
1.2.5. Ofiţerul mecanic de cart pe timpul marşului navei
1.2.6. Ofiţerul mecanic de cart pe timpul staţionării navei la ancoră
1.2.5. Chemarea şefului mecanic în compartimentul maşini
1.3. Sfaturi pentru ofiţerul de cart
1.3.1. Sfaturi diverse
1.3.2. Sfaturi pentru navigaţie
1.3.3. Sfaturi pentru un bun marinar şi nu numai
CAPITOLUL II – NAVIGAŢIE
2.1. Semnele convenţionale în navigaţie
2.2. Navigaţie costieră şi estimată
2.2.1. Convertiri de drumuri şi relevmente
2.2.2. Distanţe
2.2.3. Hărţi
2.2.4. Navigaţia costieră
2.2.4.1. Punctul navei cu un obiect
2.2.4.2. Punctul navei cu două obiecte
2.2.4.3. Punctul navei cu trei obiecte
2.2.4.4. Deriva de vânt şi de curent
2.2.4.5. Sistemul internaţional de balizaj maritim IALA, „A” şi „B”
2.2.5. Estima prin calcul – (loxodromia)
2.2.5.1. Problema directă a estimei prin calcul
2.2.5.2. Problema inversă a estimei prin calcul
2. 3. Mareele
2.3.1. Determinarea apei înalte şi a curentului de maree cu BNA
2.3.2. Determinarea înălţimii apei cu ATT
2. 4. Navigaţie electronică
2.4.1. Punctul Loran al navei
2.4.2. Punctul GPS al navei
2.4.3. Sistemul de informare de navigaţie pe hărţi electronice ECDIS
2.4.4. Reguli fundamentale de operare a radarului
2.4.5. Sistemul radar de conducere a traficului maritim VTS
2.4.6. Sistemul automat de recunoaştere între nave AIS
2.4.7. Sistemul de informare hidrometeorologică
2.5. Navigaţie ortodromică
2.6. Navigaţie astronomică
2.6.1. Triunghiul sferic de poziţie
2.6.2. Controlul şi verificarea sextantului de către observator
2.6.3. Corectarea înălţimilor măsurate la aştri
2.6.4. Starea absolută a cronometrului
2.6.5. Calculul orei culminaţiei aştrilor
2.6.6. Calculul orei răsăritului şi apusului aştrilor
2.6.7. Calculul latitudinii din înălţimea stelei Polare
2.6.8. Calculul latitudinii din înălţimea meridiană superioară
2.6.9. Calculul latitudinii din înălţimea meridiană inferioară
2.6.10. Calculul azimutului stelei Polare
2.6.11. Calculul azimutului cu Soarele (cu tablele DH-90)
2.6.12. Calculul elementelor dreptei de înălţime
2.6.13. Calculul azimutului şi înălţimii unui astru cu tablele Sight Reduction
2.6.13.1. Algoritm de lucru pentru folosirea tablelor Sight Reduction
2.6.13.2. Formularul pentru calculul azimutului şi înălţimii unui astru cu Sight Reduction
2.6.14. Identificarea constelaţiilor şi stelelor principale
2.7. Controlul corecţiilor compasurilor la bord
CAPITOLUL III – MANEVRA NAVEI
3.1. Luminile şi semnele navelor
3.2. Semnale sonore emise de nave
3.3. Semnale luminoase emise de nave
3.4. Comenzi pentru corectarea erorilor de guvernare în situţii de urgenţă
3.5. Manevra de plecare de la ancoră, geamandură
3.6. Manevra de om căzut în apă peste bord
3.6.1. Măsuri preventive
3.6.2. Acţiunea imediată
3.6.3. Manevra navei
3.6.4. Salvarea cu barca
3.6.5. Ridicarea bărcii la bord
3.7. Manevra pentru evitarea coliziunii
3.7.1. Prevederi şi recomandări COLREG
3.7.2. Acţiunea ofiţerului de cart pe puntea de comandă pentru evitarea coliziunii
3.7.2.1. Reguli principale de aplicat în practica navigaţiei pentru evitarea coliziunii
3.7.2.2. Schema de evitare a lui W. Burger
3.7.2.3. Metode de evitare a coliziunii pe mare
3.7.2.4. Determinarea parametrilor de mişcare ai ţintei
3.7.2.5. Evitarea imediată a coliziunii
3.7.2.6. Evitarea după un timp alocat
3.7.2.7. Lucrul cu zona posibilă de pericol (PAD)
3.8. Navigaţia pe timp de ceaţă
3.9. Navigaţia în zone cu gheţuri
3.10. Navigaţia pe timp rău
3.11. Manevra în ciclon
3.12. Remorcajul
3.13. Manevra la punerea pe uscat
3.14. Ancorarea navei
3.15 Căutarea navelor pe mare
CAPITOLUL IV – COMUNICATII NAVALE
4.1. Sistemul GMDSS
4.2. Sistemul de comunicaţii prin satelit INMARSAT
4.3. Codul internaţional de pavilioane şi codul Morse
4.3.1. Pavilioanele Codului internaţional de semnale
4.3.2. Codificarea limbilor străine
4.3.3. Repetitoare
4.4. Comunicări uzuale pentru siguranţa navigaţiei
4.4.1. Semnale uzuale în CIS cu două sau mai multe pavilioane
4.4.2. Comunicări prin radiotelefon
4.4.3. Expresii pentru comunicaţii la bord
CAPITOLUL V – ELEMENTE DE LEGISLATIE NAVALA
5.1. Dreptul muncii
5.2. Personalul navigant
5.2.1. Echipajul navei 166
5.2.2. Condiţii de acordare a brevetelor şi certificatelor de capacitate
5.2.3. Îmbarcarea şi debarcarea echipajului
5.2.4. Înmatricularea şi evidenţa personalului navigant
5.2.5. Documentele personalului navigant
5.2.6. Drepturile şi îndatoririle personalului navigant
CAPITOLUL VI – DIVERSE
6.1. Norii
6.1.1. Dezvoltarea pe verticală a norilor
6.1.2. Norii în imagini
6.1.3. Clasificarea norilor
6.2. Scara forţei vântului (Beaufort)
6.3. Scara gradului mării
6.4. Scara vizibilităţii orizontale
6.5. Gradaţiile termometrelor
6.6. Echivalenţe ale unităţilor de măsură engleze cu unităţile sistemului internaţional de măsuri
6.7. Transformări în metri, Fathoms, Feets
6.8. Numărul de mile parcurse în diferite intervale de timp cu diferite viteze
6.9. Transformare mile marine şi kilometri
6.10. Semnale de alarmă date cu soneria la bord
6.11. Principalele acte ale navei civile
6.12. Lista de documente utilizate la pregătirea şi executarea voiajului maritim/oceanic
6.13. Drapele naţionale
6.14. Modelarea şi simularea evitării coliziunii pe mare, evitarea ciclonului tropical şi utilizarea paralelelor indicatoare 206
Bibliografie
Modelarea şi simularea evitării coliziunii pe mare, evitarea ciclonului tropical și utilizarea paralelelor indicatoare
Acest program informatic asigură consolidarea cunoştinţelor teoretice şi formarea deprinderilor practice pentru determinarea parametrilor de mişcare ai navei ţintă şi ai navei proprii în vederea executării cu pricepere a manevrei pentru evitarea coliziunii, evitarea ciclonului tropical și utilizarea paralelelor indicatoare.
În acest scop am pus la dispoziția utilizatorului două componente:
-simulatorul radar
-componentele de modelare
-evitarea coliziunii pe mare
-evitarea ciclonului tropical
-utilizarea paralelelor indicatoare
Simulatorul radar
Aspecte generale asigură familiarizarea utilizatorului cu imaginea radar, consolidarea deprinderilor în manevra navei proprii și aprecierea situației de navigație. În acest scop, pot fi introduse un număr de cel mult patru ținte, se poate modifica drumul și viteza navei proprii, se poate schimba drumul oricărei nave țintă pentru a o aduce pe drumul de coliziune.
1. Operarea simulatorului
-fixează/schimbă drumul navei – apasă radiobutonul de la cârmă corespunzător bordului și numărului de puncte; sesizează mișcarea timonei
-fixează/schimbă viteza – apasă radiobutonul telegrafului corespunzător, pentru marș înainte; observă că nava are inerție la schimbarea vitezei; în caseta de editare cu verde se afișează viteza ordonată, iar cu verde, viteza actuală;
-fixează scala radarului – apasă butonul comboboxului și se vor afișa scalele de distanță; apasă pe scala aleasă (de exemplu 12); este obligatoriu să alegi o scală, altfel se semnalează eroare; pe radar se afișează gyro… deg, SPD…kts
-pune în funcțiune radarul
-apasă butonul start
-configurează situația de navigație prin introducerea țintelor – poți face aceasta în două variante, să introduci parametrii de mișcare și poziție ai țintei aleatori (între limite de valori pe care le fixezi în tabel) sau exacți.
Procedează astfel:
-apasă radiobutonul “Date exacte” sau date aleatoare; apare macheta de introducere a datelor; comple-tează casetele drum, viteză, relevment și viteză țintă; apasă radiobutonul pentru „Ţinta 1” apoi butonul “Accept ținta”; pe radar apare spotul țintei; procedează în continuare la fel pentru țintele doi, trei și patru;
-selectează o țintă – plasează cursorul mouse-ului pe spotul țintei alese; observă că lângă cursor apare numărul țintei, iar în caseta din mijloc a grupului de trei casete apare cuvântul Select; apasă tasta S (de pe tastatură) şi simultan, butonul mouse-ului; observă că spotul țintei s-a colorat în roșu; ținta a fost selectată și în grupul de casete Target apar datele specifice unui radar ARP
Pentru a determina și schimba drumul unei ținte pentru a veni la coliziune
procedezi astfel:
-selectează ținta (spotul ţintei este înroşit)
-apasă butonul “Coliziune”; observă deschiderea unei ferestre care afișează, dacă ținta este inferi-oară în viteză două drumuri, dacă ținta este în interiorul unghiului critic și valoarea acestuia, (dacă ținta este inferioară în viteză și în afara unghiului critic se afișează un semnal de avertizare și nu se afișează valoarea unghiului critic), iar dacă ținta este superioară în viteză, un singur drum de coliziune
-schimbă drumul țintei pentru a veni la coliziune apăsând radiobutonul corespunzător; observă că relevmen-tul la țintă rămâne constant, distanța scade, iar CPA are valoare mică (este posibil să fie exprimat și în format exponențial – Exemplu: 2.34 E-10)
2. Modelarea evitării coliziunii, ciclonului tropical și utilizării paralelelor indicatoare
2.1. Modelarea evitării coliziunii
Modulul asigură determinarea elementelor de mișcare și de poziție a țintei (triunghiul de coliziune) și rezolvă evitarea coliziu-nii prin diferite procedee și metode (triunghiul de evitare).
Modulul pune la dispoziția utilizatorului un set de probleme propuse pentru fiecare metodă și procedeu, precum și indicații privind modul de lucru pe planșeta radar pentru rezolvarea probleme.
Operarea
-apasă butonul „Planșeta radar Evitarea coliziunii” – se deschide o fereastră ca în imaginea de mai sus; observă în stânga ecranului setul de probleme propuse
-alege una din probleme și actualizează macheta din dreapta cu datele inițiale ale acesteia
-apasă butonul „Calculez şi afişez” – în spațiul ocupat de probleme propuse se va afișa triunghiul de coliziune (v. fig. 6.6), iar în blocul de rezultate se vor afișa CPA, TCPA, DA, VA, Asp
-alege procedeul de evitare
-la evitarea imediat, completează casetele nDN sau și nVN, Ra și d (la plotarea de control,bifează prin apăsare check controlul din dreapta nVN/ nDN), din blocul de date, apoi apasă butonul corespunzător procedeului; observă că acesta se colorează în roșu
-la evitarea după un timp alocat prin schimbarea drumului sau reducerea/creşterea vitezei, completează casetele de edita-re dsig, timp de ploting, timp alocat din blocul de date, apoi apasă radiobutonul “Schimba-re de drum…”; la reducerea/ creşterea vitezei apasă radio-butonul corespunzător proce-deului apoi butonul “Reducerea/ creşterea vitezei..”; observă că acestea se colorează în roșu
-la metodele schimbarea limitată a drumului…, micșorarea/ mărirea limitată a vitezei… după un timp alocat, completează dsig, timpul de ploting, timpul alocat, nVN sau nDN din blocul de date, conform metodei alese (bifează prin apăsare controlul din dreapta nVN/nDN), apoi apasă butonul metodei alese; observă că acestea se colorează în roșu
-la determinarea elementelor derivei și evitarea unui obiect fix apasă radiobutonul pentru bordul în care lași reperul fix, apoi apasă butonul“Determinarea elementelor derivei…”
-observă în blocul de rezultate nCPA, nTCPA, Trev, nDN, nVN, Df, Vf, der, nDf, nVf
-observă soluția grafică pe planșeta radar
-dacă dorești să vezi pașii urmați pentru rezolvarea problemei respective, apasă butonul Help
Evitarea ciclonului tropical
Modulul asigură determinarea drumului de evitare la distanța maximă de evitare când VN este mai mică decât viteza ciclonului sau a drumului de evitare când viteza navei este mai mare decât viteza ciclonului și se dorește evitarea acestuia la o distanță de siguranță.
Operare:
-completează datele în casetele de editare ale blocului de date; observă că funcție de raportul vitezelor se afișează și metoda de evitare la distanță de siguranță sau evitarea la distanța maximă posibilă
-apasă radiobutonul corespunzător emisferei terestre în care te afli cu nava Nordică sau Sudică;
-apasă radiobutonul procedeului de evitare, apoi butonul „Calculez şi afişez”;
-poziționează cursorul mouse-ului pe butonul trackbarului și trage-l spre dreapta pentru a mări schema grafică la o scară corespunzătoare; modifică delta timp pentru ca triunghiurile să aibă o mărime acceptabilă;
-obsevă datele determinate în blocul de rezultate.
Utilizarea paralelelor indicatoare
Modulul asigură înțelegerea utilizării paralelelor indicatoare cu un reper și maximum drumuri
Operare:
-completează datele din casetele de editare începând din stânga; cele din dreapta pentru care nu sunt date completează-le cu cifra 0;
-trage de butonul trackbarului cu mouseul și mărește-l la o scară convenabilă;
-dacă dorești să vezi algoritmul de rezolvare, apasă butonul help;
-observă drumurile navei trasate pe hartă în partea stângă și imaginea radar.
Erori posibile care pot apare la utilizarea programului datorită unei operări neconforme
-asigură-te că înainte de a lansa programul, computerul tău are fixat semnul pentru despărţirea zecimalelor pe punct (sistem anglo-saxon); pentru aceasta – Control Panel, Regional and language, Numbers, Decimal symbol;
-parola pentru acces la program o obţii din carte:
-identifică pagina;
-identifică rândul (numeră rândurile de sub linie, mai puţin rândul în care este înscris numărul figurii)
-identifică numărul de ordine al cuvântului în rând;
-dacă nu ai reuşit de la început, reia procesul de accesare.
-completează cu grijă datele cerute în blocul de date:
-observă exemplele prezentate în figuri
-semnul pentru zecimale este punctul
-atunci când introduci datele în blocul de date, apasă pe butonul “Calculez şi afişez”apoi pe “Probleme propuse”, dacă doreşti să preiei probleme din baza de date
-ai grijă ca timpul de ploting să corespundă diferenţei dintre timpul plotării iniţiale şi a treia plotare
-dacă, după ce ai rulat o problemă nu ai apăsat butonul “Calculez şi afişez”, este posibil să apară o fereastră de eroare la introducerea datelor pentru o nouă problemă; pentru a remedia acest neajuns, apasă tasta “Enter” până dispare această fereastră de eroare şi, cu butonul mouseului, apasă butonul “Calculez şi afişez”)
-eroarea de mai sus apare şi dacă, la folosirea simulatorului, nu urmezi paşii indicaţi:
-fixare scală radar
-introducere viteză
-fixare drum
-remediul pentru situaţia de mai sus este închiderea programului din ”Task start manager” şi relansarea programului;
-eroarea de mai jos poate apare atunci când o manevră este imposibilă datorită uneia din cauzele prezentate în fereastra de eroare din figura 6.12; ţine apăsată tasta “enter” şi cu butonul mouseului apasă butonul “Calculez şi afişez” apoi reexaminează datele introduse.
-la fixarea drumului de coliziune (în simulator) se va marca ţinta, apoi se apasă butonul “Coliziune” se fixează drumul de coliziune dacă se doreşte şi se apasă radiobutonul “Anulare”. Dacă nu se procedează astfel pot apare erori.
PREFAŢĂ
Aşa cum am promis cu doi ani în urmă în prefaţa Ghidului ofiţerului de cart civil sau militar, am realizat o lucrare care se adresează exclusiv ofiţerilor de marină civilă, în care m-am străduit să detaliez cunoştinţele specifice, de imediată necesitate ofiţerului cu responsabilitatea cartului pe puntea de comandă.
Profesia de ofiţer de marină presupune cunoştinţe teoretice în vaste domenii, dar mai ales deprinderi temeinice, pentru a fi în măsură să dea răspunsuri potrivite în situaţii deosebite. Această lucrare se vrea o sinteză şi, aşa cum este firesc, aduce în atenţie, în primul capitol, responsabilităţile pe care le au ofiţerii atunci când îndeplinesc atribuţiunile ofiţerului de cart pe puntea de comandă sau la maşini. Am integrat în acest capitol şi standardele STCW referitoare la această profesiune, pentru a sublinia că acestea trebuie să constituie startul în demersul de formare şi dezvoltare a ofiţerilor de marină.
Scriind această lucrare, nu am făcut decât să sintetizez acele cunoştinţe pe care marinarii le-au dezvoltat în confruntarea benefică cu mările şi oceanele lumii.
Credincios triadei modelare, simulare, învăţare, pe care m-am străduit să o dezvolt şi să o promovez în activitatea didactică, propun celor care doresc să-şi dezvolte deprinderile în conducerea navei, să utilizeze programul de modelare şi simulare a evitării coliziunii, evitării ciclonului tropical şi utilizării paralelelor indicatoare ca pasul de început pentru dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor pentru conducerea în siguranţă a navelor.
Faptul că nu întotdeauna ofiţerii cu experienţă utilizează în toate împrejurările planşeta radar, intrigă studenţii pe timpul stagiului de ambarcare la nave. Unii nu au înţeles că deprinderile temeinice care îţi permit să dai răspunsuri la situaţii neaşteptate se bazează pe cunoştinţe teoretice solide, pe înţelegerea aprofundată a cinematicii navale, pe cunoaşterea caracteristicilor evolutive ale navei proprii.
Programul informatic pe care-l pun la dispoziţie este un cadou pentru toţi cei care iubesc marea şi pe marinari şi oferă posibilitatea ca punctual să modelezi şi să exersezi situaţii diverse.
Cunoştinţele necesare, de bază din domeniul navigaţiei, manevrei navei în diferite circumstanţe, cinematicii navale, comunicaţiilor navale se presupune bineînţeles că sunt cunoscute. Această carte nu înlocuieşte niciun curs – ea prezintă în mod concentrat algoritmii pentru aplicarea lor în practică.
Această carte se adresează deopotrivă ofiţerilor de marină civili sau militari şi navigatorilor de plăcere, pentru că sarcina de bază pe care o au este în esenţă aceeaşi: de a asigura deplasarea navelor pe mările şi oceanele lumii dintr-un punct în altul în condiţii de siguranţă.