Introducere

„Nu există vânt favorabil pentru cel care nu stie unde merge”

Prin înțelegerea fenomenelor fizice care guvernează navigația cu vele, dobândim creativitate. Prin repetare, obținem deprinderi, cu deprinderile stăpânim arta marinăriei, cu marinăria dobândim siguranța navigației, iar siguranța navigației ne aduce plăcerea și bucuria.
Ce trebuie să știți
1. Marinărie:
-un bun velist nu trebuie să știe doar modul de gestionare a asietei, și să guverneze iahtul, ci mult mai mult;
-un bun velist trebuie să știe cum să manevreze iahtul, să orienteze și să regleze velele într-o gamă largă de aluri ale vântului și stări ale mării, acestea necesitând practică și experiență.
2. Planificare și organizare:
-o bună planificare și organizare asigură succesul;
-folosiți liste de verificare (checklists);
-dați sarcini pentru pregătire și membrilor echipajului;
-achiziționați echipamentul adecvat înainte de plecare;
-întocmiți un plan al croazierei (trip), pe care pe care să-l lăsați unui cunoscut, prieten, rudă;
-formulați înaintea croazierei planuri de rezervă și alternative în caz că apare ceva neașteptat.
3. Cunoașterea zonelor în care veți naviga:
-pe timpul croazierei monitorizați vremea, mareea, starea mării și mișcarea navelor din jur;
-un bun velist trebuie să folosească cele cinci simțuri, astfel încât să simtă vântul și starea mării pentru a anticipa potențialele probleme.
4. Siguranța:
-măsurile de siguranță previn accidentele;
-folosiți echipamente adecvate la bord;
-mențineți permanent veghe vizuală de jur împrejurul iahtului;
-țineți ordine pe iaht: țineți parâmele strânse în colaci, amarați toate obiectele (astfel veți reduce greșelile când trebuie să faceți ceva repede sau sub presiune);
5. Lucrul în echipă:
-lucrul în echipă este cel mai important pe iahturile medii-mari, unde o singură persoană nu poate să le facă pe toate;
-schiperul trebuie să dea ordine pentru a asigura cooperarea între membii echipajului;
-limbajul non-verbal, precum semnalele date cu brațele, pot fi de mare ajutor pe vânt și zgomot puternic, când comenzile vocale nu pot fi auzite sau înțelese.
6. Anticiparea:
-mediul în care navigați cu vele este în continuă schimbare, ceea ce impune navigatorilor să fie pregătiți în permanență pentru că se schimbă viteza;
-experiența vă va învăța să prevedeți ce urmează să se întâmple, dacă se produc schimbări ale vântului sau partea iahtului pe care trebuie să vă concentrați atenția;
-veliștii care cunosc ce și când să aștepte sunt cei mai destoinici.
7. Politețe și etichetă în iahting
-cea mai importantă persoană la bord este schiperul, ascultați-l și executați prompt comenzile acestuia;
-înainte de plecare de la ponton schiperul va prelucra regulile de comportare la bord și modul de acțiune în caz de urgență;
-la bord comportați-vă după regula „o mînă pentru tine o mînă pentru navă”; fiți politicoși cu femeile, tratați-le cu considerație;
-spațiul și utilitățile la bord sunt limitate: luați cu dumneavoastră numai obiectele strict necesare, nu le împrăștiați pe iaht, nu risipiți apa dulce, nu faceți zgomot cînd ceilalți sunt la odihnă;
-intrarea la bord se face cu aprobarea schiperului, la masă primul care „bagă lingura în ciorbă” este schiperul;
-cereți, la acostarea în marină, permisiunea să vă legați de alt iaht și anunțați la plecare; nu treceți prin cockpitul unui iaht pentru a ajunge la iahtul dumneavoastră, aveți grijă să nu murdăriți sau zgîriați puntea cu încălțămintea; nu faceți petreceri zgomotoase în marină; noaptea cînd vă deplasați la iaht, cu dinghy, folosiți ramele, nu faceți gălăgie și nu îndreptați lumina lanternei spre geamurile iahturilor;
-mențineți curățenia și ordinea la locul de acostare, nu lăsați lucruri de care se pot împiedica cei care trec pe ponton;
-cel care ancorează ultimul trebuie să se asigure că nu interferează cu spațiul în care girează la ancoră celelalte iahturi; asigurați-vă că ancora nu va grapa;
-un iaht românesc poartă în staționare, în apele naționale, pavilionul național la bastonul pupa; pe timpul navigației în apele teritoriale, poartă pavilionul national legat de straiul pupa; la intrarea în apele teritoriale ale unei țări străine ridică la crucetă în tribord, pavilionul care se onorează, adică al țării în apele căreia vă aflați; la acostarea într-un port strain coboară pavilionul national de pe strai și-l ridică la bastonul pupa.
8. Croaziera cu vele exclude amatorismul
Pe ape interioare sau în largul mării, chiar pe o mare ușor montată, când ai familia sau prietenii la bord, trebuie să ai mereu în atenție siguranța iahtului și a celor de la bord; velistul aflat la cârmă iahtului nu poate ignora semnalele sonore sau luminoase date de o nave, el nu poate proceda „amatoricește” față de pericolele de navigație înscrise în hărți, nu poate trece cu vederea semnele schimbării vremii, trebuie să fie atent la navele din jur și să aprecieze direcția de deplasare a acestora, să ia măsuri de evitare a coliziunii în toate împejurările; curajul nu poate înlocui ignoranța; lipsa de competență nu poate fi înlocuită decât cu competență pe care trebuie să o sporim învățând mereu.
9. Să aplicăm prevederile legilor, să protejăm mediul înconjurător
-însușiți-vă prevederile COLREG și aplicați-le cu strictețe;
-respectați prevederile legilor privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive;
-nu aruncați în mare plastic, produse petroliere, gunoiul de la bord, evitați folosirea WC-ului de la bord în marină dacă nu aveți tanc de deșeuri;
10. De ce am scris această carte
-în anii ’80 ai secolului XX, România era o putere maritimă regională, putere conferită în principal de cele două flote, comercială și de pescuit expediționar oceanic, pavilionul României fiind prezent pe toate meridianele globului terestru; plasate pe locuri fruntașe între țările lumii, după capacitatea de transport (5,6 milioane tdw.) și a cantității de pește oceanic pescuit, cele două flote au dispărut în anii tranziției, iar programele guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii în aceste domenii au fost stopate; exagerând, metaforic, putem spune că „nu ne-a rămas decât dragostea de mare și de marinari”;
-deși avem Dunăre și mare, conștiința maritimă nu este dezvoltată, nu înțelegem imensele bogății și oportunități pe care ni le oferă ieșirea la „marea cea mare”; conștiința maritimă a poporului este elementul dinamic, de bază care susține puterea maritimă;
-începând cu anii ’90 numărul ambarcațiunilor de agrement a crescut exponențial; în prezent, peste 25000 de oameni posedă certificatul de conducător internațional de ambarcațiune de agrement, și-au însușit cunoștințe și deprinderi marinărești, înțeleg importanța și necesitatea navigației, îndrăznesc să meargă pe apă; acești oameni își aduc contribuția la dezvoltarea conștiinței maritime;
-cartea aceasta este un ajutor pentru cei care urcă pe puntea iahturilor cu vele pentru a explora marea feerică, fascinantă și uneori crudă.

Capitolele Manualului conducătorului ambarcațiunii de agrement cu vele
Introducere …………………………………………………………………………………..7
Capitolul I Confort și siguranță la bord…………………………………………..11
Capitolul II Tipuri de iahturi. Construcția iahtului cu vele…………………..24
Capitolul III Cunoștințe și proceduri de bază în iahting…………………….37
Capitolul IV Navigația cu vele………………………………………………………77
Capitolul V Plecarea de la ponton…………………………………………………97
Capitolul VI Ancorarea și legarea la geamandură, vira-rea ancorei
și plecarea de la geamandură………………………………………………………. 107
Capitolul VII Traiul la bord………………………………………………………. 118
Capitolul VII Executarea unei croaziere…………………………………….. 131
Capitolul IX Meteorologie ………………………………………………………. 173
Capitolul X Acostarea la ponton sau cheu…………………………………… 191
Capitolul XI Întreținerea și repararea iahtului……………………………… 203
Capitolul XII Noduri și matelotaj………………………………………………. 219
Capitolul XIII Proceduri de urgență………………………………………….. 213
Bibliografie……………………………………………………………………………..280

273
Pe DVD
Manualul aplicației informatice (videoclip)
Lecția de Navigație
Simulatorul Navigației cu vele
Cartea pilot a Mării Negre