{"id":151,"date":"2015-07-18T08:35:13","date_gmt":"2015-07-18T08:35:13","guid":{"rendered":"http:\/\/iuliu.sancraian.ro\/?page_id=151"},"modified":"2018-04-25T20:10:04","modified_gmt":"2018-04-25T20:10:04","slug":"informatizarea-actiunilor-militare-ale-fortelor-navale","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/informatizarea-actiunilor-militare-ale-fortelor-navale\/","title":{"rendered":"Informatizarea actiunilor militare ale fortelor navale"},"content":{"rendered":"

Cuprins<\/strong>
\n Prefa\u0163\u0103<\/strong>
\nCapitolul I. Organizarea informaticii, model\u0103rii \u015fi simul\u0103rii \u00een domeniul militar<\/strong>
\n1.1. Termeni folosi\u0163i \u00een activitatea de informatizare \u00een armat\u0103. Obiectivele informatiz\u0103rii \u015fi automatiz\u0103rii conducerii trupelor. Automatizarea conducerii activit\u0103\u0163ilor curente la pace \u015fi r\u0103zboi. Automatizarea ac\u0163iunilor de lupt\u0103 \u00een For\u0163ele Navale
\n1.1.1 Termeni folosi\u0163i \u00een activitatea de informatizare \u00een armat\u0103
\n1.1.2. Obiectivele stabilite \u00een domeniul informaticii \u015fi automatiz\u0103rii conducerii trupelor
\n1.1.3. Informatizarea activit\u0103\u0163ilor curente la pace, criz\u0103 \u015fi r\u0103zboi
\n1.1.4. Automatizarea conducerii ac\u0163iunilor de lupt\u0103
\n1.2. Acte normative care reglementeaz\u0103 activitatea \u00een domeniul informaticii
\n1.2.1. ACT-1 Regulamentul privind organizarea, componen\u0163a \u015fi atribu\u0163iile comisiilor pentru perfec\u0163ionarea sistemului informa\u0163ional militar
\n1.2.2. ACT-2 Regulamentul privind organizarea activit\u0103\u0163ii de informatic\u0103 \u015fi automatizarea conducerii trupelor \u00een Armata Rom\u00e2niei
\n1.2.3. ACT-4 Metodologia de autorizare a func\u0163ion\u0103rii \u015fi introducere \u00een exploatare a re\u0163elelor de calculatoare
\n1.2.4. ACT-5 Norme cu materiale consumabile pentru tehnica de informatic\u0103 \u015fi automatizarea conducerii trupelor
\n1.3. Strategia de dezvoltare a domeniului modelare, simulare \u00een Armata Rom\u00e2niei
\n1.3.1. Prevederi ale strategiei \u00een domeniul model\u0103rii \u015fi simul\u0103rii \u00een Armata Rom\u00e2nie
\n1.3.2. Procesul de dezvoltare a domeniului modelare, simulare
\n1.3.3. Planul de ac\u0163iune
\n1.3.4. Responsabilit\u0103\u0163i ale stucturilor de la nivel superior \u00een domeniul model\u0103rii \u015fi simul\u0103rii
\n1.4. Planul Director de modelare, simulare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are avansat\u0103 distribuit\u0103 \u00een For\u0163ele Navale
\n1.4.1. Scopul Planului Director
\n1.4.2. Scopul activit\u0103\u0163ii de modelare \u015fi simulare \u00een For\u0163ele Navale.
\n1.4.3. Nivelurile instruirii prin modelare \u015fi simulare
\n1.4.4. Obiective \u00een domeniul model\u0103rii, simul\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii avansate distribuite
\n1.4.5. Responsabilit\u0103\u0163i ale structurilor din For\u0163ele Navale
\n1.4.6. Exerci\u0163ii organizate de Centrul de Instruire prin Simulare \u015fi Evaluare al For\u0163elor Navale<\/p>\n

Capitolul 2. Modelare \u015fi simulare naval\u0103<\/strong>
\n2.1. Necesitatea utiliz\u0103rii simulatoarelor \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ale For\u0163elor Navale
\n2.2. Concepte fundamentale
\n2.2.2. Modelarea
\n2.2.3. Simularea
\n2.2.3. Jocurile de r\u0103zboi
\n2.3. Clasificarea model\u0103rilor, simul\u0103rilor \u015fi jocurilor de r\u0103zboi
\n2.3.1. Clasificarea model\u0103rilor \u015fi simul\u0103rilor
\n2.3.2. Clasificarea jocurilor de r\u0103zboi
\n2.3.3. Clasificare conform MORS (Military Operations Reserarche Society)
\n2.3.4. Clasificare conform Planului Director de modelare, simulare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are avansat\u0103 distribuit\u0103 \u00een For\u0163ele Navale
\n2.4. Modelul conceptual al spa\u0163iului misiunii
\n2.5. Criterii de evaluare a eficacit\u0103\u0163ii simul\u0103rilor
\n2.6. Aprecieri privind impactul tehnologiei informa\u0163iei asupra dezvolt\u0103rii simul\u0103rilor militare \u015fi a jocurilor de r\u0103zboi
\n2.7. Tehnologii \u00een domeniul model\u0103rii, simul\u0103rii \u015fi jocurilor de r\u0103zboi
\n2.7.1. Standarde \u00een domeniul model\u0103rii \u015fi simul\u0103rii
\n2.7.2. Medii sintetice
\n2.7.3. Realitatea virtual\u0103
\n2.7.4. Realitatea augmentat\u0103
\n2.7.5. Limbaje de modelare, simulare
\n2.7.6. Sisteme \u015fi infrastructur\u0103
\n2.7.7. Infrastructura simul\u0103rii
\n2.8. Simulatoare utilizate \u00een procesul formativ educativ \u00een Academia Naval\u0103
\n2.8.1. Simulatorul pentru manevra navei
\n2.8.2. Simulatorul de tancuri maritime
\n2.8.3. Simulatorul pentru instruirea electomecanicilor
\n2.8.4. Simulatorul G.M.D.S.S
\n2.9. Simulatoare dezvoltate \u00een \u015ecoala de Aplica\u0163ie a For\u0163elor Navale pentru asistarea computerizat\u0103 a procesului de formare continu\u0103
\n2.9.1. Programe de simulare pentru instruire individual\u0103
\n2.9.1.1. Simularea evit\u0103rii coliziunii pe mare (pe un sistem de calcul)
\n2.9.1.2. Simularea manevrei forma\u0163iei navale (pe un sistem de calcul)
\n2.9.1.3. Simularea evit\u0103rii coliziunii pe mare (\u00eentr-o re\u0163ea de calculatoare)
\n2.9.1.4. Scenarii de naviga\u0163ie simulat\u0103 \u015fi cinematic\u0103 naval\u0103
\n2.9.2. Programe de simulare pentru instruirea echipelor
\n2.9.2.1. Manevra tactic\u0103 a forma\u0163iei navale (\u00eentr-o re\u0163ea de caculatoare)
\n2.9.2.2. Produs informatic pentru c\u0103utarea, urm\u0103rirea \u015fi atacul submarinului independent cu nava
\n2.10. Programe de modelare pentru determinarea posibilit\u0103\u0163ilor de folosire \u00een lupt\u0103 a tipurilor \u015fi claselor de nave de lupt\u0103<\/p>\n

Capitolul 3. Optimizarea activit\u0103\u0163ilor \u00een domeniul militar<\/strong>
\n3.1. Tehnici utilizate pentru optimizarea activit\u0103\u0163ilor. Produse informatice pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului militar cu metode ale cercet\u0103rii opera\u0163ionale
\n3.1.1. Probleme tactico-operative rezolvate prin metode ale cercet\u0103rii opera\u0163ionale
\n3.1.2. Produse informatice pentru rezolvarea problemelor de cercet\u0103ri opera\u0163ionale (QM, WINQSB)
\n3.1.3. Programul informatic Prometeu
\n3.2. Optimizarea unor ac\u0163iuni militare utiliz\u00e2nd programarea liniar\u0103
\n3.2.1. Prezentare general\u0103
\n3.2.2. Modelul program\u0103rii liniare
\n3.2.3. Modelul program\u0103rii liniare cu variabile zero-unu
\n3.2.4. Modelul program\u0103rii liniare cu mai multe func\u0163ii obiectiv
\n3.2.5. Modelul problemei de transport
\n3.2.6. Modelul de afectare
\n3.3. Optimizarea deciziei
\n3.3.1. Decizia \u00een domeniul militar
\n3.3.2. Decizii \u00een condi\u0163ii de risc
\n3.3.3. Decizii \u00een condi\u0163ii de incertitudine
\n3.4. Optimizarea planific\u0103rii proiectelor mari
\n3.4.1. No\u0163iuni fundamentale \u015fi reguli \u00een domeniul grafurilor
\n3.4.2. Metoda CPM – cu timp sau cost normal
\n3.4.3. Metoda CPM – cu durat\u0103 urgentat\u0103 sau cu durat\u0103 urgentat\u0103 \u015fi cost reduse
\n3.4.4. Metoda poten\u0163ialelor Metra – MPM
\n3.4.5. Metoda PERT
\n3.5. Modele de tip joc
\n3.5.1. Generalit\u0103\u0163i despre teoria jocurilor
\n3.5.2. Studii de caz
\n3.6. Modele de re\u0163ea
\n3.6.1. Modelarea unor procese de tip re\u0163ea
\n3.6.2. Modelul problemei drumului minim \u00eentr-un graf
\n3.6.3. Modelul drumului minim \u00eentr-un arbore de tip graf
\n3.6.4. Modelul fluxului maxim \u00eentr-o re\u0163ea de transport
\n3.7. Optimizarea stoc\u0103rii materialelor
\n3.7.1. Prezentare general\u0103
\n3.7.2. Modelul ABC
\n3.7.3. Modelul cantit\u0103\u0163ii optime de achizi\u0163ionat
\n3.7.4. M\u0103rimea economic\u0103 a lotului
\n3.7.5. Determinarea cantit\u0103\u0163ii optime dintr-o resurs\u0103 deficitar\u0103
\n3.7.6. Politica managerial\u0103 de stocare \u00een func\u0163ie de varia\u0163ia pre\u0163ului
\n3.8. Modelarea unor probleme de a\u015fteptare
\n3.8.1. Generalit\u0103\u0163i privind metoda
\n3.8.2. Studiu de caz
\n3.9. Metoda lan\u0163urilor Markow
\n3.10. Metoda de simulare Monte Carlo<\/p>\n

Capitolul 4. Tehnici \u015fi produse informatice folosite \u00een activitatea statelor majore<\/strong>
\n4.1. Pachet de programe pentru prelucrarea \u015fi transmiterea situa\u0163iei operativ-tactice pe h\u0103r\u0163i scanate
\n4.1.1. Instalarea DOCGRAF
\n4.1.2. Descrierea \u015fi utilizarea DOCGRAF
\n4.2. Internet. Intranetul militar
\n4.3. Baze de date rela\u0163ionale. Concepte fundamentale. Interogarea bazelor de date cu SQL
\n4.3.1. Concepte fundamentale
\n4.3.2. SQL \u015fi bazele de date rela\u0163ionale
\n4.3.3. Concepte RDBMS
\n4.3.4. Glosar acronime
\n4.3.5. Interogare SQL
\n4.4. No\u0163iuni generale privind utilizarea programului de calcul tabelar EXCEL. Configurarea \u015fi formatarea foii de calcul. Utilizarea formulelor \u015fi func\u0163iilor
\n4.4.1. No\u0163iuni generale privind utilizarea programului de calcul tabelar EXCE
\n4.4.2. Configurarea foii de calcul
\n4.4.3. Formatarea foii de calcul
\n4.4.4. Scrierea formulelor
\n4.4.5. Operatori
\n4.4.6. Utilizarea func\u0163iilor
\n4.5. Func\u0163ii pe baze de date. Utilizarea foilor multiple
\n4.5.1. Func\u0163ii pe baze de date
\n4.5.2. Utilizarea foilor multiple
\n4.6. Centralizarea datelor. Utilizarea diagramelor
\n4.6.1. Centralizarea datelor
\n4.6.2. Lucrul cu diagrame
\n4.7. Sortarea. Filtrarea. Rapoarte PivotTable
\n4.7.1. Sortarea
\n4.7.2 Filtrarea
\n4.7.3. Rapoarte PivotTable
\n4.8. Subtotalizarea, auditarea, gruparea \u015fi schi\u0163area foilor de calcul
\n4.8.1. Subtotalizarea
\n4.8.2. Auditarea
\n4.8.3. Gruparea \u015fi schi\u0163area unei foi de calcul
\nBIBLIOGRAFIE<\/p>\n

 <\/p>\n

Fragmente din carte<\/strong><\/p>\n

3.1.2.2. Produsul program WINQSB<\/strong>
\n A. Descrierea WINQSB<\/strong>
\n a.1. Probleme rezolvate cu WINQSB
\n<\/strong><\/p>\n

\"Ticam1\"
\na.2. Forma principal\u0103 a produsului program
\n<\/strong><\/p>\n

\"Ticam2\"
\na.3. Iconuri din toolbar<\/strong><\/p>\n

\"Ticam3\"<\/p>\n

B. Algoritm de rezolvare a problemelor de optimizare cu ajutorul WINQSB<\/strong>
\nExemplu: Programare liniar\u0103
\nb.1. Se formuleaz\u0103 problema:
\n\u00cen vederea execut\u0103rii unei aplica\u0163ii cu trageri de lupt\u0103, Flota Maritim\u0103 are nevoie la ie\u015firea pe mare de 15 vagoane de muni\u0163ii de acela\u015fi calibru (fiecare vagon a 10 tone de muni\u0163ii). Aprovizionarea urmeaz\u0103 s\u0103 se fac\u0103 din trei depozite D1, D2, \u015fi D3 care dispun de urm\u0103toarele cantit\u0103\u0163i de muni\u0163ii : D1 de 8 vagoane, D2 de 4 vagoane, D3 de 10 vagoane.
\nTransportul p\u0103n\u0103 la poligon se execut\u0103 pe calea ferat\u0103.
\nFa\u0163\u0103 de mijloacele de mecanizare de care dispun depozitele, timpul necesar \u00eenc\u0103rc\u0103rii unui vagon este: 6 ore\/vagon la D1, 5 ore\/vagon la D2, 3 ore\/vagon la D3.
\nSe afecteaz\u0103 opera\u0163iilor de \u00eenc\u0103rcare 96 de ore. Costul transportului unui vagon de la depozite la poligon este de 200 u.m. de la D1, 400 u.m. de la D2, 100 u.m. de la D3.
\nSarcina planificatorului este s\u0103 stabileasc\u0103 num\u0103rul de vagoane de muni\u0163ii ce trebuie luate de la fiecare depozit, astfel \u00eenc\u00e2t costul transportului s\u0103 fie minim.
\nNot\u0103m:<\/p>\n

x1 num\u0103rul de vagoane pe care le lu\u0103m de la D1
\nx2 num\u0103rul de vagoane pe care le lu\u0103m de la D2
\nx3 num\u0103rul de vagoane pe care le lu\u0103m de la D3<\/p>\n

Modelul matematic al problemei va fi :<\/p>\n

x1+x2+x3=15
\n6×1+5×2+8×3<=96
\nx1<=8
\nx2<=4
\nx3<=10
\nmin(2×1+4×2+x3)<\/p>\n

b.2.se alege tehnica de rezolvare din meniu
\nb.3.se alege New din meniul File pentru introducerea unei noi probleme
\nb.4.se introduc num\u0103rul de restric\u0163ii, num\u0103rul de variabile, tipul optimiz\u0103rii (min, max), modul de introducere a datelor<\/p>\n

\"Ticam4\"<\/p>\n

b.5.se introduc datele \u00een machet\u0103
\n-datele pot fi introduse:
\n-\u00een format matrice;
\n-normal.<\/p>\n

\"Ticam5\"<\/p>\n

b.6.se alege din meniu Solve and Analysis:<\/p>\n

-Solve the Problem;
\n-Perform Parametric Analysis.<\/p>\n

\"Ticam6\"<\/p>\n

3.2.5.3.1. Cazul 1. Planificarea aprovizion\u0103rii cu muni\u0163ii a poligoanelor, din depozite<\/strong>
\n A. Enun\u0163ul problemei<\/strong>
\n\u00cen vederea execut\u0103rii unei aplica\u0163ii cu trageri de lupt\u0103, 5 UM au nevoie \u00een poligoanele Pj , unde j=1,2,3 de 21 tone de muni\u0163ii.
\n– aprovizionarea se face din 3 depozite Si, i=1,2,3
\n– costul transportului (cij; i=1,2,3; j=1,2,3,4,5) unei tone de munitii de la depozite la poligoane, cantit\u0103\u0163ile existente \u00een depozite (Di; i=1,2,3) \u015fi necesarul de aprovizionat \u00een cele 5 poligoane Pj (j=1,2,3,4,5) sunt date \u00een tabelul de mai jos:<\/p>\n

\"Ticam28\"<\/p>\n

Este o problem\u0103 echilibrat\u0103: cantitatile disponibile sunt egale cu solicit\u0103rile.
\nSarcina planificatorului: S\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 planul transporturilor, astfel \u00eenc\u00e2t pe ansamblul ac\u0163iunii, costul total al transportului s\u0103 fie minim.
\nB. Solu\u0163ia dat\u0103 de QM<\/strong><\/p>\n

\"Ticam7\"<\/p>\n

 <\/p>\n

3.4. Optimizarea planific\u0103rii proiectelor mari<\/strong><\/p>\n

Metoda CPM<\/strong>
\n Metoda MPM<\/strong>
\n Metoda PERT<\/strong><\/p>\n

Acest tip de probleme mai sunt cunoscute \u015fi ca probleme de coordonare sau de ordonan\u0163are (ADC – Analiza drumului critic).
\nMetode:
\n– CPM (Critical Path Method)
\n– MPM (Metoda Poten\u0163ialelor Metra)
\n– PERT (Program Evaluation and Review Tehnique)<\/p>\n

No\u0163iuni fundamentale \u015fi reguli:<\/strong><\/p>\n

a. No\u0163iuni<\/strong><\/p>\n

-activitate – O activitate Apq de durat\u0103 dpq se poate desf\u0103\u015fura \u00eentre termenul minim al evenimentului (p) care marcheaz\u0103 \u00eenceperea activit\u0103\u0163ii \u015fi termenul maxim al evenimentului (q) care marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul activit\u0103\u0163ii
\n-evenimente – sunt momente caracteristice ale unui proiect complex descris printr-un graf ADC, reprezent\u00e2nd stadii de realizare a activit\u0103\u0163ilor, respectiv terminarea uneia sau mai multor activit\u0103\u0163i \u015fi\/sau \u00eenceperea uneia sau mai multor activit\u0103\u0163i. Evenimentele sunt reprezentate \u00een grafe prin cercule\u0163e\/noduri care se numeroteaz\u0103 de obicei secven\u0163ial, conform regulii : num\u0103rul nodului de \u00eenceput al unei activit\u0103\u0163i este mai mic \u00eentotdeauna dec\u00e2t nodul de sf\u00e2r\u015fit
\n-graf
\n-noduri
\n-arce
\n-termenele activit\u0103\u0163ilor
\n-cel mai devreme de \u00eencepere
\n-cel mai t\u00e2rziu de \u00eencepere
\n-cel mai devreme de terminare a activit\u0103\u0163ii
\n-cel mai t\u00e2rziu de terminare a activit\u0103\u0163ii
\n-durata activit\u0103\u0163ii – este diferen\u0163a dintre termenul cel mai devreme de \u00eencepere \u015fi termenul cel mai devreme de sf\u00e2r\u015fit a activit\u0103\u0163ii sau diferen\u0163a dintre termenul cel mai t\u00e2rziu de incepere \u015fi termenul cel mai t\u00e2rziu de terminare a activit\u0103\u0163ii
\n-rezerva de timp este intervalul \u00eentre termenul cel mai devreme de \u00eencepere \u015fi termenul cel mai t\u00e2rziu de \u00eenceput a activit\u0103\u0163ii sau este intervalul \u00eentre termenul cel mai devreme de terminare \u015fi termenul cel mai t\u00e2rziu de terminare a activit\u0103\u0163ii
\n-drumul critic reprezint\u0103 succesiunea cu durata optim\u0103 \u00een graf. El este format din succesiunea activit\u0103\u0163ilor dintre nodul ini\u0163ial \u015fi nodul final, care au rezerva total\u0103 de timp nul\u0103. El reprezint\u0103 de fapt cea mai lung\u0103 succesiune, adic\u0103 durata minim\u0103 posibil\u0103 de execu\u0163ie a \u00eentregii activit\u0103\u0163i<\/p>\n

b. Reguli<\/strong><\/p>\n

-orice graf ADC are un singur nod ini\u0163ial \u015fi un singur nod terminal
\n-\u00een grafurile ADC nu sunt admise succesiuni de activit\u0103\u0163I pentru care terminarea unei activit\u0103\u0163i coincide cu \u00eenceperea uneia din dintre activit\u0103\u0163ile care o preced; aceste succesiuni sunt denumite circuite
\n-except\u00e2nd activt\u0103\u0163ile care \u00eencep la nodul ini\u0163ial \u015fi cele care se termin\u0103 la nodul final, orice activitate, except\u00e2nd prima \u015fi ultima, au cel pu\u0163in o activitate precedent\u0103 \u015fi cel pu\u0163in una care o succede
\n-dou\u0103 activit\u0103\u0163i care au \u00een comun nodul de \u00eencepere nu pot avea \u00een comun \u015fi nodul de terminare
\n-prin reprezentare grafic\u0103 s\u0103 nu se induc\u0103 dependen\u0163e nereale (neprev\u0103zute \u00een tabelul de condi\u0163ion\u0103ri)<\/p>\n

Metoda CPM – cu timp sau cost normal<\/strong><\/p>\n

3.4.2.1. Date determinate<\/strong>
\nAceast\u0103 metod\u0103 asigur\u0103 determinarea:<\/p>\n

-activit\u0103\u0163ilor critice
\n-durata minim\u0103 posibil\u0103 de realizare a ac\u0163iunii complexe
\n-termenul cel mai devreme de \u00eencepere
\n-termenul cel mai devreme de terminare
\n-termenul cel mai t\u00e2rziu de \u00eencepere
\n-termenul cel mai t\u00eerziu de terminare
\n-rezerva de timp<\/p>\n

3.4.2.2. Studii de caz<\/strong>
\n 3.4.2.2.1. Cazul 1 \u2013 Caz f\u0103r\u0103 nominalizarea activit\u0103\u0163ilor<\/strong>
\n A: Tabelul de condi\u0163ion\u0103ri<\/strong>
\nTabelul de condi\u0163ion\u0103ri este o descriere sintetic\u0103 a activit\u0103\u0163ilor \u00een care sunt relevate activit\u0103\u0163ile precedente.<\/p>\n

\"Ticam29\"<\/p>\n

B. Solu\u0163ia problemei. Winqsb\/Pert-CPM
\n<\/strong><\/p>\n

\"Ticam8\"<\/p>\n

\"Ticam9\"<\/p>\n

3.4.2.2.2. Cazul 2 \u00cenlocuirea pompei de injec\u0163ie de la motorul MB836<\/strong>
\n A. Tabelul de condi\u0163ion\u0103ri:<\/strong><\/p>\n

\"Ticam30\"<\/p>\n

B. Determinarea drumului critic
\n<\/strong><\/p>\n

\"Ticam10\"<\/a> \"Ticam11\"<\/a> \"Ticam12\"<\/p>\n

Graficul Gantt pe care \u00eel prezint\u0103 programul informatic WINQSB combin\u0103 dou\u0103 metode \u015fi anume metoda ADC, caracterizat\u0103 prin rigurozitate \u015fi metoda Gantt, caracterizat\u0103 prin for\u0163a de sugestie a reprezent\u0103rii. Se observ\u0103 c\u0103 activit\u0103\u0163ile necritice sunt reprezentate prin 2 linii cu termenele specifice: cel mai devreme de \u00eenceput, cel mai t\u00e2rziu de terminare; cel mai t\u00e2rziu de \u00eenceput cel mai t\u00e2rziu de terminare. Se observ\u0103 c\u0103 activit\u0103\u0163ile critice au rezerva de timp 0.<\/p>\n

\"Ticam13\"<\/p>\n

Se observ\u0103 c\u0103 acesta este un caz \u00een care optimul are trei drumuri critice.<\/p>\n

 <\/p>\n

3.5. Modele de tip joc<\/strong><\/p>\n

3.5.1. Generalit\u0103\u0163i despre teoria jocurilor<\/strong>
\nTeoria jocurilor strategice se ocup\u0103 cu studiul matematic al situa\u0163iilor de competi\u0163ie, adic\u0103 situa\u0163iile \u00een care ac\u0163ioneaz\u0103 mai mul\u0163i juc\u0103tori, fiecare urm\u0103rind un anumit scop, independen\u0163i \u00een alegerea deciziilor proprii, dar dependen\u0163i prin rezultate, care depind de ansamblul tuturor deciziilor.
\nTeoria este o disciplin\u0103 matematic\u0103 a c\u0103rei dezvoltare \u00eencepe o dat\u0103 cu apari\u0163ia \u00een 1944 a lucr\u0103rii \u201eteoria jocurilor \u015fi activit\u0103\u0163ilor economice\u201d de J. von Neuman \u015fi Oskar Morgenstern.
\nTeoria jocurilor permite elaborarea unor recomand\u0103ri pentru o comportare ra\u0163ional\u0103 a doi sau mai mul\u0163i adversari, care se g\u0103sec \u00een situa\u0163ie de conflict \u015fi urm\u0103resc scopuri opuse.
\nTeoria jocurilor este strict legat\u0103 de programarea liniar\u0103.
\nConsecin\u0163ele ac\u0163iunilor juc\u0103torilor pot fi reprezentate \u00eentr-un tablou dreptunghiular de forma (v.tabelul 1). Numerele aij, (i=1,2,…,m; j=1,2,…,n), pot fi considerate ca valorile numerice ale unei func\u0163ii de 2 variabile \u00eentregi \u015fi pozitive notat\u0103 F(i,j).<\/p>\n

\"Ticam31\"<\/p>\n

Privit sub acest aspect, tabelul de mai sus poate fi interpretat astfel:
\nDou\u0103 persoane notate A, B \u015fi numi\u0163i juc\u0103tori (adversari), aflate \u00een conflict, hot\u0103r\u0103sc s\u0103 aleag\u0103 simultan, A un num\u0103r natural din mul\u0163imea i, iar B un num\u0103r natural din mul\u0163imea j.
\nRezultatul acestei alegeri va fi un num\u0103r aij Numerele aij reprezint\u0103 c\u00ee\u015ftigurile, respectiv pierderile celor doi adversari \u015fi sunt determinate de o conven\u0163ie \u00eentre ei (dat\u0103 de regulile jocurilor) notat\u0103 cu F, numit\u0103 func\u0163ia de plat\u0103. Valorile aij reprezint\u0103 pentru juc\u0103torul A c\u00e2\u015ftig, iar pentru juc\u0103torul B pierdere.
\nAlegerile f\u0103cute de juc\u0103tori poart\u0103 numele de strategii pure \u015fi se noteaz\u0103 pe tabel cu Ai \u015fi Bj, deci juc\u0103torul A dispune de m strategii pure, iar juc\u0103torul B de n strategii pure. Acestui joc i se spune joc m x n.
\nJocul se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 reguli bine definite. Realizarea unui joc se nume\u015fte partid\u0103, iar rezultatul partidei se \u00eencheie cu c\u00e2\u015ftigul (victoria) unora dintre juc\u0103tori \u015fi cu pierderile suferite de ceilal\u0163i.
\nStrategia este o colec\u0163ie de succesiuni de ac\u0163iuni ale unui juc\u0103tor, fiecare dintre succesiuni fiind preg\u0103tit\u0103 ca o reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de strategia adversarului \u00een scopul atingerii scopului propus, adic\u0103 a acelei st\u0103ri finale c\u0103reia regulile jocului \u00eei asociaz\u0103 maximum de c\u00e2\u015ftig posibil.
\nJocurile pot fi:<\/p>\n

-cu punct \u015fa
\n-f\u0103r\u0103 punct \u015fa<\/p>\n

Joc cu punct \u015fa<\/strong> – se caracterizeaz\u0103 prin aceea c\u0103 un ra\u0163ionament corect impune fiec\u0103ruia dintre cei 2 juc\u0103tori alegerea unei anumite strategii optime. Ansamblul (perechea) celor dou\u0103 strategii optime determin\u0103 un a\u015fa numit punct \u015fa \u015fi reprezint\u0103 valoarea jocului.
\nCazul general al unei astfel de probleme se formalizeaz\u0103 pe baza principiului maxi.min.
\nConsider\u0103m un joc de ordinul m x n cu matricea asociat\u0103 (consecin\u0163ele adopt\u0103rii unei anumite strategii). Juc\u0103torii vor alege acele strategii c\u0103rora le corespunde un c\u00e2\u015ftig minim astfel:<\/p>\n

-juc\u0103torul A va alege v1=maxi(minj aij)
\n-juc\u0103torul B va alege v2=maxj(maxi aij)
\n-v1=v2. v – se nume\u015fte valoarea jocului<\/p>\n

Exemplu:<\/p>\n

\"Ticam32\"<\/p>\n

alfa=min cij unde: j=1,4
\nbeta=max cij unde: i=1,3
\nRezult\u0103: v1=v2=4<\/p>\n

Joc f\u0103r\u0103 punct \u015fa<\/strong> – se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 ra\u0163ionamentul, oric\u00e2t de riguros al juc\u0103torilor nu-i va conduce \u00een mod necesar la alegerea unei anumite perechi de strategii ca \u00een cazul precedent, deci:<\/p>\n

\"Ticam33\"<\/p>\n

Studii de caz<\/strong><\/p>\n

Cazul 1 – Atacul unui grup de nave care are trei tipuri de armament a.a. de c\u0103tre trei avioane<\/strong><\/p>\n

A. Enun\u0163ul problemei<\/strong>
\nUn grup de nave are trei tipuri de armament a.a., A1, A2, A3, iar inamicul dispune de trei tipuri de avioane, B1, B2 , B3.
\nStatul major trebuie s\u0103 propun\u0103 comandantului grupului de nave varianta optim\u0103 de \u00eentrebuin\u0163are a armamentului.
\nDac\u0103 se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 armamentul A1, avioanele B1, B2 , B3 vor fi lovite cu probabilit\u0103\u0163ile: 0,8; 0,2; 0,4; dac\u0103 se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 armamentul A2, probabilit\u0103\u0163ile vor fi: 0,4; 0,5\u015e 0,6; dac\u0103 se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 armamentul A3, probabilit\u0103\u0163ile sunt: 0,1; 0,7; 0,3.
\nMatricea acestui joc este:<\/p>\n

\"Ticam34\"<\/p>\n

B. Solu\u0163ia problemei. Se utilizeaz\u0103 QM\/Game Theory<\/strong>
\nDatele ini\u0163iale \u015fi solu\u0163ia sunt prezentate mai jos<\/p>\n

\"Ticam14\"<\/a> \"Ticam15\"<\/p>\n

C. Interpretarea rezultatelor<\/strong>
\n– armamentul A3 nu trebuie folosit \u015fi nici avioanele B3
\n– armamentul A1, A2 trebuie folosite \u00een raportul 1\/6
\n– avioanele B1, B2 ar trebui folosite de inamic \u00een raport \u00be
\n– probabilitatea optim\u0103 la care putem spera este v=0,457, ceea ce reprezint\u0103 circa 50% din num\u0103rul avioanelor folosite de inamic<\/p>\n

Cazul 2 \u2013 Ap\u0103rarea antisubmarin a raionului maritim<\/strong><\/p>\n

A. Enun\u0163ul problemei<\/strong>
\nPentru ap\u0103rarea unei f\u00e2\u015fii maritime se dispune de dou\u0103 tipuri de mijloace pasive de decoperire antisubmarin:<\/p>\n

-GRHA – geamanduri radio hidro acustice
\n-St.HdLc cu leg\u0103tur\u0103 la mal<\/p>\n

Submarinele inamice pot p\u0103trunde \u00een f\u00e2\u015fia maritim\u0103 mai probabil pe dou\u0103 direc\u0163ii.
\nDac\u0103 se folosesc GRHA, acestea descoper\u0103 submarinul pe direc\u0163ia 1 cu Pdesc=0,8 iar pe direc\u0163ia 2 Pdesc=0,2. Sta\u0163ia de hidroloca\u0163ie cu leg\u0103tur\u0103 la mal descoper\u0103 submarinul pe direc\u0163ia 1 cu Pdesc=0,4, iar pe direc\u0163ia 2 cu Pdesc=0,5.
\nStatul major trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 modalit\u0103\u0163ile de descoperire a submarinelor inamice c\u00e2nd acestea realizeaz\u0103 14 p\u0103trunderi \u00een f\u00e2\u015fia maritim\u0103.
\nCare este probabilitatea medie de descoperire la fiecare p\u0103trundere \u015fi de c\u00e2te ori este semnalat\u0103 prezen\u0163a submarinului \u00een f\u00e2\u015fie?<\/p>\n

B. Solu\u0163ia problemei. Se utilizeaz\u0103 QM\/Game Theory<\/strong><\/p>\n

Datele ini\u0163iale \u015fi solu\u0163ia sunt prezentate mai jos:<\/p>\n

\"Ticam16\"<\/a> \"Ticam17\"<\/p>\n

C. Interpretarea rezultatelor<\/strong>
\n-probabilitatea de descoperire medie este 0,46;
\n-a\u015fteptarea matematic\u0103 a num\u0103rului de submarine descoperite este 14*0,46=6,4 ori;
\n-mijloacele pasive de descoperire a submarinelor vor fi folosite \u00een raportul 1\/6.<\/p>\n

3.6. Optimizarea ac\u0163iunilor utiliz\u00e2nd modele de re\u0163ea<\/strong><\/p>\n

1. Modelarea unor procese de tip re\u0163ea<\/strong><\/p>\n

Modelele de tip re\u0163ea sau grafice re\u0163ea sunt de regul\u0103 liniare, dar spre deosebire de modelele de programare liniar\u0103, au propriet\u0103\u0163i structurale, care permit reprezentarea mai complet\u0103 a fenomenelor analizate \u015fi totodat\u0103 cre\u015fterea gradului de eficacitate a procesului de optimizare.
\nConceptul de graf constituie o form\u0103 specific\u0103 de reprezentare a fenomenelor, acesta permite surprinderea \u015fi analizarea \u00een detaliu a leg\u0103turilor dintre componentele sistemului considerat.<\/p>\n

2. Modelul problemei drumului minim \u00eentr-un graf<\/strong><\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile care compun procesul sunt reprezentate prin segmente orientate \u00een sensul de desf\u0103\u015furare a procesului. Fiecare variant\u0103 de desf\u0103\u015furare a procesului este redat\u0103 sub forma unei succesiuni de arce. Grafic, vor apare mai multe drumuri care unesc v\u00e2rful ini\u0163ial \u015fi v\u00e2rful final. Fiec\u0103rui arc i se asociaz\u0103 o valoare, ca de exemplu: num\u0103rul de kilometri, costul transportului etc.
\nAcest tip de probleme se rezolv\u0103 cu ajutorul unui algoritm care permite determinarea drumului de valoare minim\u0103 \u015fi este cunoscut sub denumirea de algoritmul Ford.<\/p>\n

3. Enun\u0163ul problemei. Transportul unor materiale<\/strong><\/p>\n

Pentru transportul unor materiale din sudul spre nordul unui ora\u015f de dimensiuni mari exist\u0103 mai multe variante de itinerar. Variantele sunt redate prin succesiunea unor arce adiacente care reprezint\u0103 de fapt str\u0103zile \u015fi intersec\u0163iile acestora.
\nFiec\u0103rui arc \u00eei corespunde o anumit\u0103 distan\u0163\u0103 m\u0103surat\u0103 \u00een Km. \u015eeful logisticii trebuie s\u0103 decid\u0103 varianta pe care se vor deplasa autocamioanele pentru a diminua costul transportului.
\nVariantele pe care le are la dispozi\u0163ie sunt reprezentate \u00een graful de mai jos:<\/p>\n

\"Ticam18\"<\/p>\n

Datele sunt sintetizate \u00een tabelul urm\u0103tor:<\/p>\n

\"Ticam35\"<\/p>\n

1. Solu\u0163ia problemei<\/strong><\/p>\n

b1. WINQSB\/Network Modeling\/Shortest Path Problem<\/strong>
\nMacheta pentru introducerea datelor \u015fi rezultatele sunt prezentate \u00een figurile de mai jos<\/p>\n

\"Ticam19\"<\/a> \"Ticam20\"<\/a> \"Ticam21\"<\/p>\n

b.2. QM\/Network Models\/Shortest Route<\/strong>
\nPentru rezolvarea problemei cu ajutorul QM este necesar s\u0103 se defineasc\u0103 num\u0103rul nodului de \u00eenceput \u201cSN\u201d \u015fi \u201cEN\u201d a fiec\u0103rui segment conform tabelului<\/p>\n

\"Ticam36\"<\/p>\n

4.4 Utilizarea programului EXCEL<\/strong><\/p>\n

Rapoarte PIVOT TABLE<\/strong><\/p>\n

4.7.3.1. Generalit\u0103\u0163i<\/strong>
\nUn raport PivotTable<\/strong> este un tabel interactiv care poate fi utilizat pentru a \u00eensuma rapid cantit\u0103\u0163i mari de date. R\u00e2ndurile \u015fi coloanele sale se pot roti pentru observarea diferitelor rezumate ale datelor surs\u0103, datele se pot filtra prin afi\u015farea diferitelor pagini \u015fi se pot afi\u015fa detalii pentru zonele de interes.
\nUtiliza\u0163i un raport PivotTable atunci c\u00e2nd dori\u0163i s\u0103 compara\u0163i totaluri \u00eenrudite, \u00een special atunci c\u00e2nd ave\u0163i o list\u0103 lung\u0103 de cifre de \u00eensumat \u015fi dori\u0163i s\u0103 compara\u0163i diverse aspecte pentru fiecare cifr\u0103.
\nUtiliza\u0163i rapoartele PivotTable atunci c\u00e2nd dori\u0163i ca Microsoft Excel s\u0103 efectueze sort\u0103ri, subtotaluri \u015fi totaluri. Deoarece un raport PivotTable este interactiv, dvs. sau al\u0163i utilizatori ave\u0163i posibilitatea s\u0103 modifica\u0163i vizualizarea datelor pentru a vedea mai multe detalii sau pentru a calcula diferite sume.
\nExemplu de raport PivotTable. Tabel cu rezultatele la tragerile cu armamentul de infanterie.<\/p>\n

\"Ticam22\"<\/p>\n

Crearea unui raport PivotTable<\/strong><\/p>\n

Pentru a crea un raport PivotTable \u015fi PivotChart, utiliza\u0163i aceste instrumente ca pe un ghid, pentru a localiza \u015fi specifica datele surs\u0103 pe care dori\u0163i s\u0103 le analiza\u0163i \u015fi pentru a crea cadrul de lucru al raportului. Apoi utiliza\u0163i bara de instrumente PivotTable pentru aranjarea datelor \u00een cadrul raportului.
\n4.7.3.2.Tipuri de rapoarte PivotTable<\/strong>
\nSe poate realiza un raport PivotTable implicit.
\nDe asemenea, ave\u0163i posibilitatea s\u0103 afi\u015fa\u0163i un raport PivotTable \u00een format indentat, pentru a vizualiza toate sumele de acela\u015fi tip \u00eentr-o singur\u0103 coloan\u0103.
\nSe poate crea un raport PivotChart pentru vizualizarea grafic\u0103 a datelor.
\nDe asemenea, un raport PivotTable poate fi disponibil pe Web utiliz\u00e2nd o list\u0103 PivotTable pe o pagin\u0103 Web. Atunci c\u00e2nd publica\u0163i in raport PivotTable din Excel \u00eentr-o list\u0103 PivotTable. al\u0163i utilizatori pot vizualiza \u015fi interac\u0163iona cu datele, din cadrul browserelor Web proprii.<\/p>\n

4.7.3.3. Algoritm pentru crearea unui raport PivotTable<\/strong><\/p>\n

-deschide\u0163i registrul de lucru unde dori\u0163i s\u0103 crea\u0163i raportul PivotTable
\n-dac\u0103 v\u0103 baza\u0163i raportul PivotTable pe o list\u0103 sau o baz\u0103 de date Microsoft Excel, face\u0163i clic pe o celul\u0103 din list\u0103 sau din baza de date
\n-\u00een meniul Date, face\u0163i clic pe Raport PivotTable \u015fi PivotChart
\n-\u00een pasul 1 al Expertului PivotTable \u015fi PivotChart, alege\u0163i tipul de date pe care vre\u0163i s\u0103-l prelucra\u0163i (liste sau baze de date EXCEL, surse externe, date sumarizate, alte rapoarte Pivot) apoi alege\u0163i dac\u0103 dori\u0163i s\u0103 ob\u0163ine\u0163i un raport pivot (PivotTable) sau diagram\u0103 Pivot cu raport Pivot
\n-urma\u0163i instruc\u0163iunile din pasul 2 al expertului. Selecta\u0163i lista pe care vre\u0163i s\u0103 o prelucra\u0163i<\/p>\n

\"Ticam23\"<\/p>\n

-\u00een pasul 3 al expertului executa\u0163i urm\u0103toarele:
\n-alege\u0163i unde dori\u0163i s\u0103 fie scris raportul sau diagrama Pivot
\n-pe o nou\u0103 foaie;
\n-pe foaia de calcul pe care se afl\u0103 lista (\u00een acest preciza\u0163i col\u0163ul din dreapta sus al raportului (celula))<\/p>\n

\"Ticam24\"<\/p>\n

-alege\u0163i Aspect (Layout) \u015fi preciza\u0163i configura\u0163ia raportului pe pagini, r\u00e2nduri, coloane \u015fi date calculate. \u00cen exemplul dat pe r\u00e2nduri s-a fixat: data calendaristic\u0103 la care au ie\u015fit navele \u00een mare; pe coloane navele, iar \u00een zona de date totalul costului motorinei \u015fi uleiului consumate la fiecare ie\u015fire pe mare.<\/p>\n

Configura\u0163ia raportului poate fi realizat\u0103 \u00eentr-o mare diversitate de forme rezultate din nevoile de analiz\u0103 a datelor, func\u0163ie de c\u00e2mpurile plasate \u00een pagin\u0103, r\u00e2nduri sau coloane. Plasarea c\u00e2mpurilor \u00een zonele alese se face prin dragare. Ca urmare a alegerii f\u0103cute, raportul va avea urm\u0103toarea forma<\/p>\n

\"Ticam25\"<\/p>\n

Se pot grupa datele pe zile, luni trimestre sau ani calendaristici. Pentru aceasta, executa\u0163i click dreapta \u00een raport pe coloana data2 (data calendaristic\u0103 la care navele au ie\u015fit \u00een mare). Apare o fereastr\u0103 \u00een care alegem group and show detail\/group. Se alege gruparea pe trimestre.<\/p>\n

\"Ticam26\"<\/p>\n

Acest instrument ofer\u0103 posibilit\u0103\u0163i de filtrare a datelor dup\u0103 datele din r\u00e2nduri sau coloane (\u00een exemplul dat dup\u0103 data calendaristic\u0103 nave, tipul de date). Pentru a realiza acest lucru, ac\u0163iona\u0163i butoanul comboboxului \u015fi bifa\u0163i datele alese.
\nDiagrama Pivot pentru raportul Pivot analizat poate fi ob\u0163inut\u0103 f\u0103c\u00e2nd click pe raport \u015fi aleg\u00e2nd diagram\u0103 (chart).<\/p>\n

\"Ticam27\"<\/p>\n

Intoarcere la pagina Carti.<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cuprins Prefa\u0163\u0103 Capitolul I. Organizarea informaticii, model\u0103rii \u015fi simul\u0103rii \u00een domeniul militar 1.1. Termeni folosi\u0163i \u00een activitatea de informatizare \u00een armat\u0103. Obiectivele informatiz\u0103rii \u015fi automatiz\u0103rii conducerii trupelor. Automatizarea conducerii activit\u0103\u0163ilor curente la pace \u015fi r\u0103zboi. Automatizarea ac\u0163iunilor de lupt\u0103 \u00een … Continue reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-151","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=151"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/151\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":365,"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/151\/revisions\/365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iuliu.sancraian.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}