Această lucrare se vrea o sinteză şi, aşa cum este firesc, aduce în atenţie, în primul capitol, responsabilităţile pe care le au ofiţerii atunci când îndeplinesc atribuţiunile ofiţerului de cart pe puntea de comandă sau la maşini.
Profesia de ofiţer de marină presupune cunoştinţe teoretice în vaste domenii, dar mai ales deprinderi temeinice, pentru a fi în măsură să dea răspunsuri potrivite în situaţii deosebite.
Am integrat în acest capitol şi standardele STCW referitoare la această profesiune, pentru a sublinia că acestea trebuie să constituie startul în demersul de formare şi dezvoltare a ofiţerilor de marină.
Scriind această lucrare, nu am făcut decât să sintetizez acele cunoş-inţe pe care marinarii le-au dezvoltat în confruntarea benefică cu mările şi oceanele lumii.
Credincios triadei modelare, simulare, învăţare, pe care m-am străduit să o dezvolt şi să o promovez în activitatea didactică, propun celor care doresc să-şi dezvolte deprinderile în conducerea navei, să utilizeze aplicația de modelare şi simulare a evitării coliziunii, evitării ciclonului tropical şi utilizării paralelelor indicatoare ca pasul de început pentru dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor pentru conducerea în siguranţă a navelor.
De asemenea, actuala ediție conține aplicații de învățare și autotestare, care sunt menite să ajute cadetul sau ofițerul de punte să-și consolideze cunoștințele de specialitate, de imediată necesitate pe care le impune înde-plinirirea responsabilităților pe timpul serviciului de cart.
Astfel, am inclus aplicații de învățare și autotestare pentru GMDSS, marinărie, manevră și conducere, urmând ca în perspectivă să includ și componentele pentru celelalte discipline.
Actuala ediție dezvoltă, pe un spațiu mare, cunoștințele și procedurile din domeniul metodelor moderne ale navigației maritime și comunicațiilor navale. Procedurile de calcul prezintă numai succesiunea calculelor și regulile care trebuie respectate în efectuarea acestora, renunțând la metoda calculului cu ajutorul logaritmilor, deoarece computerele, aplicațiile infor-matice pe care le avem la dispoziție, înlocuiesc binefacerile bătrânilor logaritmi, inventați în 1614 de către John Napier, pentru a-i ajuta pe oameni să efectueze mai ușor înmulțiri, împărțiri sau ridicări la putere.